11 august 2009

A.K.A.

Mark: Ştii, pe când pământul era încă plat şi munţii până-n cer, uneori chiar mai înalţi, noi oamenii, eram sferici. Uite-aşa: întregi. Aveam două perechi de mâini şi două perechi de picioare. Aveam două feţe pe un cap imens. Puteam vorbi în timp ce citeam sau mânca în timp ce dormeam. Pe vremea aceea eram împărţiţi în trei: copiii soarelui erau doi bărbaţi lipiţi spate în spate. Două fete formau un copil al pământului. Iar aceia dintre noi care erau şi fată şi băiat, o parte fiică şi o parte fiu, aparţineau de lună. Aşa fiind, ne eram autosuficienţi şi puternici. Eram violenţi şi agresivi. Din prea plinul forţei noastre, ne-am răsculat împotriva zeilor. Şi am fost pedepsiţi. Thor a zis: „Îi omor pe toţi cu ciocanul meu”. Dar Zeus a spus „Nu. Am să îi tai în două cu fulgerele mele”
Şi-a aruncat fulgerele care ne-au străpuns exact pe la mijloc şi ne-au făcut să fim ca acum. Kundalini ne-a cusut rănile, dar ne-a lăsat un semn, în mijlocul burţii, ca să ne amintim de preţul pe care l-am plătit pentru nesimţirea noastră. Osiris, împreună cu zeii Nilului, au strâns toţi norii la un loc, au creat o furtună mare şi vântul ne-a împrăştiat şi despărţit unii de alţii. Şi nu vom ştii niciodată dacă am aparţinut soarelui, pământului sau lunii. Numai că, procedând aşa, zeii ne-au făcut inapţi pentru viaţă, pierduţi în căutarea noastră, tânjind mereu să ne găsim jumătatea întregului care am fost. Întâlnirea, reîntregirea, ne absoarbe în asemenea măsură, încât uităm de lume, dar în loc de vindecare, ne aduce într-o stare autodistructivă, nu ne mai hrănim, nu mai facem nimic din ceea ce e de făcut. Şi dacă nu suntem cuminţi, o să ne taie iarăşi în două şi o să ţopăim aşa, în câte un picior şi cu câte un singur ochi. Ultima dată când mi-am văzut jumătatea era de nerecunoscut: avea sânge pe faţă, iar eu aveam sânge în ochi. Dar am ştiut că durerea celeilalte jumătăţi era identică cu a mea: era durerea care taie inima în două. Şi nu ştiu nici astăzi cui aparţin.

A.K.A. - Raluca Sas Marinescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu